platouri

asa cum ma asteptam, viata merge mai departe si cand ploua. ca un strajer al apei, acest cormoran a aprobat tacit trecerea noastra in paradis

nici starcul cenusiu nu se ascunde sub umbrela :)

serviti, va rog! platourile sunt bio!

sunt un om bogat

dupa lansarea cartii "Pasari din lunca si Delta Dunarii" ( despre care ,inca, nu am apucat sa scriu nimic) am fost cu prietenii mei de suflet la o cafia. am povestit ca intre prieteni si tot atunci ne-am  decis sa facem o tura de Delta, asa, pe nepregatite.  suna ca o fantezie,  cum am patit anul trecut si de multe alte ori, cand mi-am dorit sa ajung intr-un loc dar s-au  ivit tot felul de motive serioase care m-au intors din planurile mele...
dupa ce am depasit obstacolele acestea, ne-am dat seama ca singura care ne mai poate incurca, este vremea "rea" anuntata pe toate siteurile si prognozele! in sinea mea stiam ca mi-ar placea sa fiu acolo pe ploaie, ca nu conteaza frigul, putea sa si ninga, dar, nu depindea numai de mine.  ne-am sfatuit, am facut planuri, planuri de rezerva si am decis ca numai Mihai putea sa dea sau nu ok-ul. si l-a dat in stilul lui atat de incurajator, incat, am fi vrut sa ne teleportam atunci, in port! :)
asadar, am plecat cam cu urmatoarele bagaje: rucsac foto-cu acumulatori foarte incarcati , hdd-uri, carduri goale si mai multe decat cele din dotare ( un mare MULTUMESC tuturor celor care au rezonat imediat la rugamintea mea de imprumut, dar in mod deosebit, Flori Roxana , care mi-a trimis doua carduri, nu unul! ),  haine de camuflaj (ca asa e obiceiul), pelerine si costume de ploaie, si cel mai important, gandul fericit ca voi fi cu prietenii mei de suflet, in Delta, trei zile . am plecat pregatita sa nu vin cu poze acasa (stiam cat de schiop imi este echipamentul foto), sa nu fac reclamatii daca pasarile nu sunt toate venite si stau ascunse sub crengi sau in ploaie, fara umbrela; chiar mi-am dorit sa vad si fata "nepreferata" de unii, a Deltei .
ahh...dar...stiti cum se spune: "socoteala de acasa, nu se potriveste cu cea din targ" !!! asa a si fost....
a plouat tot drumul pana la Tulcea. cand a inceput sa se lumineze si vedeam dealurile Dobrogei cu "capul "in nori" de aburi, poalele involanate de rapita imbobocita, nori incurcati in tonuri de gri, campuri intregi inverzite si brazdate de pamant negru sau strajuite de padurea de colosi eolieni, nu stiam ce sa "pozam" mai intai!! si Hrisi si eu ne faceam "cadru" dupa "cadru" -in minte, ca nu era timp de oprit masina :)
de la volan, Arthur (acum sunt convinsa ca are ochi de vultur!:) ), ne atentiona de cate ori ne apropiam de un copac in care se ciondaneau vanturei cu ciori sau ne privea cu ingaduinta vreun sorecar.....pe alocuri, cand ploaia se intrecea pe sine aratandu-si puterile pana scotea aburi din sosea, mai incetineam si noi , dar recuperam de indata ce drumul serpuia liber in fata noastra.
ajunsi in Tulcea, ne-am regasit cu Mihai, ne-am imbarcat si am plecat.
in timp ce Cristina ne pregatea bunatati "ca la mama acasa", Delta ne-a rasplatit bucuria cu care o vizitam noi, scotandu-ne in cale un codalb impetuos, care ne-a lasat sa il pozam din ce unghi am vrut noi (sau Mihai, care a intors vaporul ptr asta :) )...si acesta a fost inceputul aventurii noastre intr-o zi de primavara, pe ploaie, in Delta....:)

intelegeti de ce ma recunosc un om bogat?  :)


voi reveni cu povestirea si , poate, cu alte poze facute de mine; dar va spun de acum ca , zilele acestea, Hrisi a facut cele mai frumoase fotografii cu randunele , pe care le-am vazut eu vreodata...o sa vedeti! :)

poate va asteptati sa pun o poza cu codalbul meu...il veti vedea muuuult mai bine la Mihai Baciu sau la Hrisi Udrescu; la mine nu a vrut nicicum, aparatul meu, sa ma asculte....a iesit un pic mai bine egretuta aceasta :)

apus de martie

in sfarsit,sambata,  am ajuns acolo unde ma simt atat de bine: la balta mea draga! chiar daca nu am stat atat cat mi-am dorit, au fost cateva ore pline, mi-am regasit energiile si, mai ales, pofta de a fotografia....

mi-a fost tare drag bloguletul acesta....am fost mereu surprinsa ca oamenii au mai trecut pe aici, unii l-au descoperit de curand si au lasat pe prag cateva vorbe....imi cer scuze ca am taiat orice comunicare si nici macar nu mai postam gandurile voastre, insa, asa cum unii dintre prietenii mei stiu, eu insami nu puteam accesa "sertarele" din casa mea!
nu mai lungesc vorba; sper sa reiau postarile aici fara alte "probleme tehnice" , asadar,
 bine ne-am regasit ! >D<

Ultima editare...

 Ma bucur ca pleaca iarna. Ma pregatesc de primavara indesandu-mi buzunarele cu energii si sperante, facand planuri, visand la multe lucruri care se pot intampla pentru ca vreau eu si nu "intamplarea".....Imi vreau aripile inapoi!

 A fost o iarna mult prea lunga si bogata si saraca, dar, acum sa plece! I-am pus pe sanie cojoacele si i-am scris pe un biletel lucruri despre  care nu vreau sa imi mai aminteasca. I-am scris si nume. Cu litere mici. I-am povestit si despre jocuri stupide si intalniri inutile pentru care s-au facut multe planuri si sacrificii, despre vorbe in vant si ganduri frumoase aruncate spre nicaieri, despre lacrimi, indoiala, neputinta ....Sa le incuie  pe toate in ingheturile ei si sa topeasca cheia. 

E un fel de curatenie de primavara! :)

Tot "isaurind" pe aici mi-am dat seama ca nu e de ajuns sa aerisesc si sa curat, imi trebuie mai mult de atat, am nevoie de o casa noua. Asadar, in curand, voi schimba si adresa....am sa las bilet!:)

Acum ma intorc din nou la mine. E curat, e senin, e zambet, e lumina.

Pot sa imi reiau zborul....

Foto: Elena Hirtan

  

INVITATIE

                   
Invitaţie
       

Asociaţia Artiştilor Fotografi din Romania (AAFR) vă invită la expoziţia de lansare a fotoclubului “Clar de Bucureşti”, eveniment care va avea loc marţi, 20 decembrie 2011, începând cu ora 18:00, la Salonul de Fotografie F64 din Bucureşti, Bd. Unirii nr 45. Vernisajul cuprinde imagini din domenii variate ale fotografiei, de la portret şi peisaj până la eseu.
“Clar de Bucureşti” reprezintă iniţiativa a opt oameni din domenii diferite, uniţi de pasiunea pentru fotografie, care îşi doresc să creeze o comunitate de elită, pentru a putea sprijini şi promova în mod obiectiv arta fotografică, atât în rândul membrilor săi  cât şi în raporturile cu terţe asociaţii şi fotocluburi din ţară şi străinătate.

universuri mici, de octombrie